Abs-valvă

Supapele ABS/EBS sunt componente de reglare electro-pneumatice care modulează cu precizie presiunea de frânare pentru fiecare roată sau punte. ABS (Anti Blokkeer Systeem) previne blocarea roților în timpul frânărilor puternice; EBS (Electronic Braking System) prelucrează suplimentar comanda electronică de frânare, informațiile privind încărcarea și turațiile roților pentru a controla mai rapid și mai precis distribuția forței de frânare. Aceste supape se întâlnesc pe MAN TGL, TGM, TGA, TGS, TGX și TG3, Mercedes Atego, Axor, Actros, Arocs, Antos și Econic, dar și pe autobuze precum MAN Lion’s City, Lion’s Coach, Mercedes Citaro și Tourismo, precum și pe autocare Neoplan. La vehiculele cu frânare pneumatică, acestea funcționează de regulă la o presiune nominală în rezervoare de circa 8 până la 12 bar.

Autoutilitarele au supape ABS, însă nu supape EBS precum camioanele și autobuzele. În locul unor supape externe separate, amplasate de-a lungul șasiului, supapele electromagnetice ABS ale unei autoutilitare sunt integrate într-un singur bloc hidraulic central, agregatul hidraulic sau pompa ABS, sub capotă. De îndată ce senzorii detectează că o roată riscă să se blocheze, aceste supape interne deschid sau închid foarte rapid conducta hidraulică de frânare către roata respectivă pentru a doza presiunea de frânare. Acest lucru provoacă și senzația cunoscută de vibrație în pedala de frână.

O supapă ABS/EBS mai este denumită și modulator sau modul de reglare a presiunii. În funcție de configurația vehiculului, există modulatoare cu două canale și cu patru canale, module separate pentru puntea față și puntea spate, comenzi pentru remorcă și unități de comandă EBS integrate cu conexiuni electronice. Carcasa este fabricată de obicei din aluminiu rezistent la coroziune sau metal turnat acoperit; plunjoarele interne, garniturile și bobinele electromagnetice trebuie să reziste la umiditate, ceață de ulei, variații de temperatură și presiune pulsatorie a aerului.

Varianta corectă este determinată, printre altele, de circuitul de frânare, numărul canalelor de senzori, codificarea conectorilor, racordurile conductelor, varianta software și ECU-ul (Electronic Control Unit) utilizat. Chiar și în cadrul aceleiași serii de vehicule pot fi montate sisteme de frânare diferite. Prin urmare, selectarea pieselor doar după denumirea modelului, anul fabricației sau comparația vizuală nu este niciodată suficientă. Supapele ABS/EBS trebuie identificate întotdeauna pe baza numărului de șasiu al vehiculului.

Simptomele frecvente includ aprinderea martorului de avertizare ABS sau EBS, coduri de eroare privind creșterea sau reducerea presiunii, frânare neuniformă, o punte de frânare cu răspuns lent, evacuare continuă prin orificiul de evacuare sau trecerea vehiculului în regim de avarie. La sistemele EBS, funcția pneumatică de rezervă poate menține funcționarea frânelor, însă răspunsul, distribuția forței de frânare și funcțiile de stabilitate sunt limitate. Acest lucru necesită diagnosticare imediată.

Citiți mai întâi memoria de erori, valorile de măsurare actuale și datele despre evenimente folosind echipamentul de diagnosticare adecvat. Comparați turațiile măsurate ale roților și presiunea de frânare solicitată cu valorile reale ale presiunii înainte și după modulator. Apoi verificați tensiunea de alimentare, continuitatea masei și pinii conectorului pentru coroziune, pătrunderea apei sau presiune insuficientă de contact. Măsurați rezistența bobinei exclusiv conform instrucțiunilor specifice vehiculului; o valoare corectă în ohmi nu exclude blocarea mecanică a plunjoarelor interne de reglare.

Verificați apoi alimentarea cu aer comprimat: uscătorul de aer, rezervoarele de aer, evacuarea condensului, starea conductelor și pierderile de presiune. Umiditatea, particulele de rugină, uleiul din compresor și impuritățile pot deteriora scaunele fine ale supapelor sau pot bloca amortizorul de evacuare. Un test de presiune cu manometre calibrate arată dacă modulatorul crește, menține și evacuează controlat presiunea la acționarea pedalei. Testați întotdeauna ambele circuite de frânare și comparați partea stângă/dreaptă pe aceeași punte. Excludeți mai întâi un senzor ABS defect, o roată dințată deteriorată sau o circumferință incorectă a anvelopei: astfel de semnale generează în mod regulat un cod de eroare al modulatorului fără ca supapa însăși să fie defectă.

Înlocuiți supapele ABS/EBS în caz de scurgeri interne, reglare nereproductibilă a presiunii, bobine defecte, deteriorări prin coroziune ale racordurilor sau coduri de eroare care reapar după verificarea cablajului, senzorilor și alimentării cu aer. Repararea componentelor interne ale supapelor nu reprezintă, în general, o soluție de atelier fiabilă pentru regulatoarele de frânare critice din punct de vedere al siguranței. Înainte de montaj, curățați cu atenție conductele de aer comprimat și evitați pătrunderea materialului de etanșare, a particulelor metalice sau a umidității în orificiile de racordare. Utilizați inele de etanșare noi acolo unde este prescris și respectați cuplurile de strângere specificate pentru a evita deformarea racordurilor din aluminiu.

După montaj, codurile de eroare trebuie șterse, configurația EBS verificată, iar reglarea presiunii de frânare validată printr-un test funcțional. Verificați totodată eventualele scurgeri la presiunea de funcționare și efectuați o probă de frânare conform procedurii atelierului. Înlocuirea la timp a cartușului uscătorului de aer și evacuarea regulată a apei de condens limitează defecțiunile cauzate de coroziune și îngheț. Braem poate oferi asistență tehnică pentru identificarea componentei corecte de reglare a frânării pe baza numărului de șasiu.